Despre mine
M-am născut în 1960, în Odorheiu Secuiesc. Aveam cca. zece ani cînd
un amic puțin mai mare, a legat de o cască telefonică un tranzistor
nemarcat,o antenă si împămîntare.Spre marea mea uimire in cască se
auzea un post de radio în limba română. Pe atunci nu stiam,dar a
fost Bucuresti 1 pe unde lungi,cred că atunci pe frecvența de 155 KHz.
Locul lui a fost preluat de Antena Satelor. Emițătorul nefiind departe
de noi ,si cu puterea de 1.5MW ,a fost cea mai puternică stație. Asta
a fost momentul în care m-am molipsit de această boală incurabilă :
dragostea față de radio.
Pentru tranzistorul germaniu noname,pe care am folosit-o pe post de
diodă, am dat în schimb o colecție de timbre cu album cu tot. Acum,
cînd am tranzistoare cu kilograme,îmi dau seama,că această afacerea
a fost neînspirată.Tranzistorul noname provenea de la Casa
Pionierilor.
În acele vremuri ,loturile nereușite de tranzistoare ,fabricate de
IPRS Băneasa, erau dăruite Caselor Pionierilor. Aveam aparat de radio,
un S641A1 ,dar pentru mine era fascinant că aș putea să construiesc
și eu un receptor. De aici, nu mai era cale de întoarcere. Nu se
găseau cărți electronice in limba maghiară,așa că am fost nevoit să
invăț și expresiile tehnice in limba română.
Am străbătut calea pe care orice om împătimit de radio a străbătut-o.
Am construit diferite receptoare cu galenă,dupa care receptoare reflex
cu tranzistoare,receptoare cu reacție si pînă la urmă superheterodină.
Majoritatea inspirată din cartea următoare :
I.C.Boghițoiu - 25 scheme cu tranzistoare .
Am găsit în bibliotecă cartea :
Boriszov - Școala radioamatorului, care
a devenit cartea mea de căpătîi. În această carte sunt montaje numai
cu tuburi,din care am construit destul de multe.
Lumea tuburilor electronice este o lume mirifică care m-a fascinat in
asa măsura ,încît în anii ’90 am construit un osciloscop numai cu
tuburi. Acum mă frămîntă gîndul, să construiesc un receptor cu reacție
cu trei tuburi. Dacă reusesc să termin, o să prezint pe acest site.
Trebuie să vă spun aventurile mele cu primul meu amplificator .
Cu banii de înghetată puse la o parte,cînd aveam cca. 14 ani ,cu 75 lei
am cumpărat tubul ECL82.
Spre nenorocul meu, condensatorul care făcea cuplajul între anodul
triodei,cu grila pentodei, avea scurgere.Astfel încît grila pentodei
avea tensiune pozitivă,și ca urmare se încălzea excesiv,amplificatorul avînd
distorsiuni mari. Vrînd să verific încălzirea tubului, m-am fript
pe deget. Data următoare am fost mai „destept”. Am verificat cu degetul
umezit. Fireste tubul s-a crăpat.
În cei 30 ani care au trecut, ca hobbyist am reparat radiouri si televizoare.
De 20 de ani lucrez în domeniul rețelelor de calculatoare. Cu toate astea ,
nu am o afinitate mare spre telefoane deștepte si tablete. În aparatele vechi
se poate vedea gîndurile,compromisurile proiectanților,care în limita
posibilităților încercau să facă aparate pentru eternitate.
În speranța că mai sunt oameni cu un asemenea domeniu de interes ,
încerc să vă prezint aparatele pe care le dețin.
Cu stimă : Lázár Zoltán